Vreau sa-i multumesc acum celei care e MEREU langa mine, care nu m-am lasat niciodata, care ma iubeste neconditionat si chiar de-as mai spune, m-as repeta inzecit. Ea, o stiti cu totii, EA.
Petrescu Georgiana, colega de banca perfecta, iubita, tot ce este posibil. Nu am si nici nu voi avea cuvinte sa-i multumesc pentru tot ceea ce face pentru mine. Cu ea rad, cu ea plang, si daca-ar fii dupa mine, cu ea as face orice
Ea m-a acceptat mereu asa cum sunt, proasta, repezita, nebuna, impulsiva, perversa [ uneori]. Noi , alea care alergam prin ploaie, ninsoare, canicula, orice.
I hope she will never leave me.
Trebuie NEAPARAT sa dam la acelasi liceu, caci altfel nu stiu ce as putea face, she's the only one that I want. !
Stii, e cumva culmea. O stiu de mai putin de un an, [ inainte nu ne suportam ], si ma simt de parca as sti-o de o viata intreaga. Totul a inceput din prima zi cand s-a mutat in clasa noastra. Vroia o oglinda, pentru ca i s-a intins creionul. I-am dat E51-ul meu , poti sa razi. Dupa aia, Naomi vroia sa stea cu ea in banca, da' de unde ? A doua zi, ne-am si mutat impreuna! :x
Evident, nu putea fii totul roz, si au inceput profesorii, in special Betoniera. Ca nu suntem atente, ca vorbim, etc. Atunci, a intervenit Dirigu, ha! Ne-a mutat, din pacate. Dar ce ? Credeai ca asta o sa ne stea in cale ? Nu. Cand aveam ocazia, pac ne mutam impreuna! Si asa, pana la sfarsitul anului. Dintr-a 8a o sa fim cu siguranta nedespartite, ca pana acum de altfel, sau poate chiar mai unite.
Te iubesc, cel mai mult !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu